Inspre perla Marii Rosii, Eilat prin Negev si plutind in Marea Moarta

Cu o seara inainte ne-am hotarat ca vizitam perla Marii Rosii, superbul Eilat, cel mai indepartat punct al Israelului, la 350 km-i de Tel Aviv, dar asta nu inseamana ca am sarit peste tabieturile de dimineata, adica cele 2 ore de miscare intre 7 si 9 eu mai mult pe faleza, Adina prin parcul Hayarkon si apoi pe faleza.

Dupa miscarea de dimineata si obisnuita cafea si fresh de portocale jaffa ne-am plimbat pana la Hana unde ne astepta micul dejun, humus bun, masline proaspete si oua. Am mai servit o cafea buna si in jur de ora 10 am pornit inspre Eilat. 350 de km-i pe drumurile lor bune ar fi maxim 4 ore, dar desigur ne-am mai oprit vreo 2 ore la Marea Moarta si la o mica oaza.

Desertul Negev cu cei 13,000 km² ocupa 55% din teritoriul Israelului, si doar 8% din populatie traieste in aceasta zona. Denumirea Negev vine din ebraica si inseamna uscat, si este, precipitatiile sunt rare, in anumite zone lipsesc de tot cu anii. Intre iunie is octombrie sansa de precipitatii este zero. In schimb sunt zone unde cand ploua prin zona Jerusalim-ului si vine apa de pe munte (cum nu se absoarbe aproape nimic) sunt inundate, chiar sunt semne pe drum ca trecem prin zone care pot fi inundate. Cel mai mare oras este Be’erSheva cu o populatie de 200.000, in rest doar orasele mai mici Rahat, Arad si desigur statiunea Eilat cu 50.000 de locuitori si vreo 15.000 de locuri pentru turisti. In afara de acestea localitati mai sunt cateva asezari arabe, cateva kibutzuri, Ben-Gurion University of the Negev, cu faimoasa Jacob Blaustein Institutes for Desert Research si Albert Katz International School for Desert Studies. Cu ajutorul cercetarilor din aceste institutii au reusit sa planteze teritorii insemnate din desert cu plante rezistente la caldura si la umezeala redusa. Astfel in desert putem vedea plantatii mari de pomi fructiferi, capsuni, ardei, rosii si desigur faimosii pepeni rosii fara samburi care sunt atat de dulci si pentru ca sunt udate cu apa usor sarata.

Tot in desert sunt numeroase ”plantatii de panouri de energie solara” si multe baze ale armatei israeliene, dar si teritorii mari care apartin unor firme din industria de armament (Israel detine cea mai avansata industrie de armament din lume cu numeroase inventii care ulterior sunt utilizate si in armata americana) cum e cunoscutul Rafael Advanced Defense System s LTD. cu sediul in Haifa, dar detine teritorii intinse in desert impreuna cu armata unde testeaza armamentele si echipamentele de ultima generatie.

Drumurile prin Negev cele mai importante (10, 40 si 90) sunt de calitate excelenta si marcate bine, la mers inspre Eilat am ales de la Be’erSheva ruta 90, deoarece am dorit sa poposim cateva ore si la Marea Moarta. Ajungand aproape de Marea Moarta am avut parte de o priveliste superba asupra vailor abrupte din Negev

Si desigur ne-am pozat la acest refugiu cu Marea Moarta in fondal 🙂

Inca cateva minute si eram deja in parcarea unei plaje frumoase de la Marea Moarta. Marea Moarta, Yam HaMelach in ebraica e la 427 de metri sub nivelul marii. Singura apa curgatoare care o alimenteaza este raul Iordan, care face granita naturala dintre Israel, si Iordania. Evapoarea apei este mai rapida decat reuseste Iordanul, (folosit atat de Israel cat si Iordania ca sursa de apa potabila) sa alimenteze, astfel incat va fi nevoie de o interventie pentru a salva acesta minune, sunt mai multe planuri pregatite, vom vedea care vor alege.

Avand salinitatea de 34.2% nu poti innota in el, doar pluti, dar e o senzatie misto. E important sa n-ai rani recente pe corp, e bine sa nu te fi barbierit cu o seara inainte ca vei simtii dureri greu de suportat din cauza salinitatii ridicate. Sa nu ziceti ca nu v-am zis 😉 Erau 42 de grade in aer si apa avea peste 30 de grade, ce sa zic, n-ai cu ce compara, trebuie sa incerci senzatia. Important sa nu uiti sa te dai cu crema de 50+ ca altfel te arzi rapid, si daca tot esti acolo poti cumpara multe creme pe baza de namol din Marea Moarta.

Efectele benefice sunt multiple atat a aerului fara poleni si alergeni cat si a apei si presinuii (din cauza adancimii de 427m sub nivelul marii). Sunt multe hoteluri, multe plaje amenajate, fiecare avand dusuri si zone unde sa te schimbi. Am stat vreo 2 ore, mare parte plutand in apa, suficient, dupa care am facut dus si am luat cateva suveniruri (creme in general Ahava) pentru prieteni si familie de la magazinul de langa plaja si am pornit inspre destiantia finala, perla Marii Rosii, Eilat. Am trecut pe niste plantatii de ananas, multe plantatii de legume si fructe toate beneficiind de apa prin sistemul de irigatii inventate de ei, cel cu picaturi direct la radacina.

La un moment dat cand incepea sa ne fie deja foame am dat de o mica oaza, am parcat la intrare si surpriza am dat de un fel de mall, cu magazine, cu apa din belsug, folosit si pentru racirea aerului.

Desigur am dat si de un mic fast-food cu falafel excelent. La fix 🙂

Am mancat ne-am plimbat un pic sa ne mai dezmortim si ne-am urcat napoi in masina, nu mai aveam mult dar si soarele incepea sa apuna.

Cand zarisem deja Eilat-ul, in dreapta intre mici dealuri am zarit si nite baterii antiracheta, intial am crezut ca-s Iron Dome -uri, dar am aflat in urmatoarele zile din presa locala ca sunt baterii de Patriot pentru eventualele rachete de raza lunga lansate de teroristii arabi. Pe cele de raza scurta si medie tot Iron Dome-urile sunt menite sa le intercepteze.

Am ajuns in Eilat inca pe zi, asa ca am inceput sa cautam cazare (da din nou am pornit fara nici un fel de rezervare). La unele hoteluri am gasit locuri dar pareau destul de scump, am inceput sa cautam in hosteluri, desigur nu va inchiputi ca hostelurile in Eilat sunt mai ifetine, deloc, e drept ca si conditiile sunt excelente, camere mari, bai separate, dar pana la urma am zis daca toate sunt la acelasi pret (sau foarte apropiat) atunci mai bine sa stam la lux, asa ca am ales Rimonim Central Park Eilat**** un hotel de 4 stele situat aproape de plaja cu vedere faina inspre statiunea Eilat. Nu e ieftin (practic sub 130-140 de dolari/noapte nu gasesti cazare in Eilat) dar si serviciile pe masura. Nu ne-a parut rau in special cand am vazut micul dejun 🙂

Dar pana la micul dejun mai e un pic, Eilat nu degeaba e perla Marii Rosii, luxul si opulenta sunt la el acasa. Magazine de la cele mai renumite branduri de moda sunt deschise pana dupa miezul noptii. Asa ca ne-am tolit si noi (altfel zis eu am renuntat la pantalonii scurti si am luat o camasa calcata, Adina o rochita draguta si tocuri! da tocuri! :)) si am iesit in noaptea de Eilat. Temperatura seara e numai buna, e o briza usoara dinspre mare si in sfarsit nu mai sare de 30 de grade, asa ca ne-am plimbat printre magazine, Adina desigur a intrat la magazinul Castro (una din brandurile ei preferate, unde si eu mi-am gasit cate ceva 🙂 si apoi am continuat plimbarea pe faleza, mai trecea cate-un yacht pe canalul ingust. Singurul lucru ce strica un pic atmosfera erau niste grupuri mari de arabi destul de galagiosi si desigur rusii omniprezenti. Isi cam fac de cap peste tot in Israel, tara care cred ca a devenit prea toleranta in ultimii ani, si nu e doar parerea mea.

Am gasit o teresa faina unde am servit niste salate delicioase, ceva ciuperci pregatiti forte interesant, am servit un vin bun am admirat lumea buna de acolo si ne faceam planul pentru a doua zi. Ca de obicei doream sa facem multe, sa facem plaja, sa innotam, sa vedem partea de sud din apropierea granitei cu Egypt, coralii, Oceanarium-ul. Si desigur am reusit.

Dimineata am inceput cu un mic dejun copios un fel de bufet suedez generos de la shakshuka, la salate, masline, branzeturi si fructe tropicale gaseai de toate din belsug.

Am mancat cat am putut, ca micul asta dejun trebuia sa ne tina pana de pranz, ne mai avand timp de pierdut cu gustarea dintre mic dejun si pranz. Am trecut pe langa piscina, care desi arata foarte bine cand ai Marea Rosie la doar cativa pasi nu mai e tentat nici cel mai cool piscina.

Am ajuns in 5 minute la plaja, unde la ora 9 erau deja 32 de grade, apa pe la 27 deci ne-am pus la plaja, dupa care Adina a inceput antrenamentul, adica cei 4 km de innot eu, fotografiam avioanele care aterizau la doar cativa metri deasupra plajei la aeroportul din spatele plajei.

Se facu repede 11:30 si am pornit inspre hotel sa mai facem un dus si sa predam camera. Dupa ce am facut check-out ne-am pus in masina si am luat inspre sud, in zona unde data trecuta n-am ajuns.

Era pacat sa ratam, am mers pana la granita cu Egypt-ul, si inapoi ne-am oprit pe rand la toate atractiile din zona, Oceanarium-ul, reciful de corali unde vedeai cu ochii liberi in apa cristalina coralii colorati si pestii si mai colorati, am urcat sus pe acoperisul Oceanarium-ului, de unde se vedea superba Marea Rosie.

Am admirat si navele de patrol INS Dabur (PC 860) care patrulau apele teritoriale ale Israelului, nave echipate corespunzator pentru a face fata amenintarilor venite dinspre mare.

Am admirat mult marea superba, nici n-am observat ca a trecut bine de pranz, asa ca ne-am indreptat napoi inspre statiune si am intrat la intamplare la primul restaurant care ne-a venit in drum.
Ca peste tot in Israel si aici au umplut masa cu salate si legume semicrude delicioase. Terasa era fain umbrita de plante, serivrea ireprosabila, iar mancarurile gustoase de imi lasa gura apa si acum cum imi amintesc. Vita era exact cum am cerut si cum ne place adica medium-rare, chifla proapsata facut in the house iar salatele fain condimentate, un deliciu. Am mancat regeste si am pornit la drum, ne astepta un drum lung dar frumos pe faimoasa ruta 40 prin Negev. Undeva pe la Lotan unde trebuia sa luam la stanga, am ratat si am mers inca cateva sute de metri pana am observat pe GPS ca nu suntem unde am vrea sa fim, ne-am intors si la intersectie am zarit un tanar cu un rucsac care statea la autostop la 40 si ceva de grade, nu parea arab, si nici periculos asa ca ne-am oprit si la-m luat. A fost fericit statea de ceva timp dar nu era trafic prea mare si nimeni nu-l luase. Pe drum ne-a povestit mult despre Israel, despre armata, dupa ce a terminat armata ca majoirtatea israelienilor a petrecut un an jumate prin strainatati, el a ales India, Peru si State, dar toti (sau ma rog majoritatea pleaca in calatorii de 6 luni, un an dupa ce termina armata. A povestit ca nu-i usoara viata in Israel, si ca si parerea lui e ca sunt prea toleranti cu rusii si arabii care nu reusesc si nici nu prea doresc sa se integreze, ca sigur e iritant pentru arabii din jur realizarile lor si in loc sa incerce sa invete de la ei ei stiu doar sa distruga si asta invata copii de mici chiar in scoli. Si ca da sansele de pace sunt infime, dar sunt sperante de perioade de relativa liniste ca arabii sunt constienti ca nu pot sa se confrunte deschis cu Israelul nici macar uniti, superioritatea tehnologica fiind evidenta.

Ne-a atras atentia ca suntem aproape de Kibbutz Neot Semadar un kibutz (ferma agricola traditionala) cu produse organice unde putem procura curmale delicioase, vinuri organice, gemuri si multe altele.

Ei da, era pacat sa ratam, ne-am aprovizionat bine, dupa care am continuat drumul prin desertul spectaculos. Am ajuns la un moment dat langa o baza militara unde se antreanau cu tankuri Merkava IV cele mai performante tancuri din doatarea aramtei israeliene.

Pe teren accidentat prind 65-70 km/h, au armura de ultima generatie, dezvoltat de Rafael Advanced Defense System’s LTD, armament si echipamente high-tech, practic au tot ce exista mai modern atat in materie de comunicatii cat si armament, puteti citi despre el aici sau aici. Am avut ocazia sa si urc in una, din pacate poze interioare nu am avut voie sa fac.

A fost o experienta unica, chiar sunt norocos 🙂

Am mai mers vreo ora si am ajuns pe niste serpentine si apoi la un popas cu o preiveliste de iti taia respiratia. Am stat un pic am facut cateva poze, si apoi am privit cum se antreneaza cei de la fortele speciale pe stanci.

Sigur si fete, cot la cot cu baietii sub privirea atenta al instructorului. Ce sa zic e destul de extrem si fara 42 de grade.

Am trecut pe langa o baza militara unde sunt instruiti ofiterii si am ajuns in Qiryat Gat unde am lasat pe autostopistul nostru, care ne-a multumit ca l-am adus.

S-a lasat seara intre timp dar deja am ajuns in Tel Aviv, obositi, dar fericiti, a fost o excursie minunata si o experienta inedita. Urmatoarea zi ne preagateam in Parcul National Gan HaShlosha si la vizitarea unei asezari de evrei din Judea-Samarea in zona controlata de palestinieni. Dar despre asta in urmatorul epsiod.