Cum am zis si in episodul anterior a urmat un drum lung inapoi in Tana, aceiasi 1200 si ceva de km-i, acum in schimb preponderent noaptea, sa mai castigam timp. In noaptea de 26 spre 27 cea mai lunga pauza a fost pe la ora 2 si ceva noaptea cand ne-am oprit in Antanambazaha unde am stationat peste o ora, asteptand sa mai inceapa circulatia. Intram pe Road 4 de-a lungul careia erau sate pe unde se  atacau taxi bus-uri pentru bani, deci era recomandat ca noaptea sa traversezi in convoi de minim 5-6 masini.  Deci trebuia (era recomandat) sa asteptam si alte masini si sa mergem in caravana, dar tot singuri am pornit, insa deja incepusera sa circule si alte masini si care trase de zebu. Plecasera devreme sa reuseasca sa ajunga in zori cu marfa la piete.

Tot timpul cat am stationat acolo la intersectia de drumuri Adina si Leonard au cumparat si mancat banane, unele mici si foarte dulci si aromate, mango verde, cu un gust acru ciudat si banane deshidratate si si-au pierdut timpul cu oamenii de la tarabe. Erau multe tarabe cu de toate si oamenii dormeau sub sau intre ele. Imi povestea Adina ulterior ca un baiat care ne-a vandut banane se juca pe telefonul lui cu meniu in engleza si era mandru ca stia 2-3 cuvinte in engleza. Eu adormisem in spate inca de pe la 11 -12 noaptea si am dormit pana dupa ce am intrat pe Road 4. A fost o noapte lunga si grea, am stat mult in fata vorbind cu Leonard sa nu i se faca somn, mai schimbam cu Adina cand nu mai puteam, sa stam intinsi in spate cu randul. Recunosc ca am avut emotii stand in fata si cu stilul usor agresiv de condus al lui Leonard, cu 80-90/h in curbe nesemnalizate.

Continue reading →