Inapoi in Tana, in drum spre Andasibe si in paradisul lemurilor


_DSC1776             Cum am zis si in episodul anterior a urmat un drum lung inapoi in Tana, aceiasi 1200 si ceva de km-i, acum in schimb preponderent noaptea, sa mai castigam timp. In noaptea de 26 spre 27 cea mai lunga pauza a fost pe la ora 2 si ceva noaptea cand ne-am oprit in Antanambazaha unde am stationat peste o ora, asteptand sa mai inceapa circulatia. Intram pe Road 4 de-a lungul careia erau sate pe unde se  atacau taxi bus-uri pentru bani, deci era recomandat ca noaptea sa traversezi in convoi de minim 5-6 masini.  Deci trebuia (era recomandat) sa asteptam si alte masini si sa mergem in caravana, dar tot singuri am pornit, insa deja incepusera sa circule si alte masini si care trase de zebu. Plecasera devreme sa reuseasca sa ajunga in zori cu marfa la piete.

Tot timpul cat am stationat acolo la intersectia de drumuri Adina si Leonard au cumparat si mancat banane, unele mici si foarte dulci si aromate, mango verde, cu un gust acru ciudat si banane deshidratate si si-au pierdut timpul cu oamenii de la tarabe. Erau multe tarabe cu de toate si oamenii dormeau sub sau intre ele. Imi povestea Adina ulterior ca un baiat care ne-a vandut banane se juca pe telefonul lui cu meniu in engleza si era mandru ca stia 2-3 cuvinte in engleza. Eu adormisem in spate inca de pe la 11 -12 noaptea si am dormit pana dupa ce am intrat pe Road 4. A fost o noapte lunga si grea, am stat mult in fata vorbind cu Leonard sa nu i se faca somn, mai schimbam cu Adina cand nu mai puteam, sa stam intinsi in spate cu randul. Recunosc ca am avut emotii stand in fata si cu stilul usor agresiv de condus al lui Leonard, cu 80-90/h in curbe nesemnalizate.

DSC01677DSC01667La 10 dimineata am ajuns aproape de Tana si Leonard ne-a anuntat ca facem un ocol sa ajungem la familia de tarani pentru care adusesem una alta de acasa – tricouri, pixuri, agende, ceva sampon. Drumul pana la ei – vreo 8 km – a fost dificil, de pamant, sinuos si cu prapastii laterale, facut pentru masina de teren nu pentru ce aveam noi. Dar Leonard stia bine drumul pentru ca din acel sat era bunicul lui.  La capatul lui ne astepta o familie de 4 adulti si 8 copii, familie care avea si grija uneori de pamantul mostenit de Leonard si unde nu statea nimeni, ca sa poata asa sa le dea de munca sa ii mai ajute cu bani.

Am intrat in casa, casa traditionala prin zonele acelea, din caramida acoperita de lut, la parter avand grajdul unde tinea vacuta zebu, ratele, bicicleta, la etaj cu bucataria si camera de dormit, extrem de curate.

DSC01672 Nu aveau pat se dormea pe jos pe rogojini. Oameni muncitori, ne-au primit zambind si s-au bucurat de tot inclusiv de agendele care urmau sa mearga la copii pentru scoala (unde erau si acum pentru ca aveau ore). O astfel de familie castiga in medie cam 40.000 ARS pe luna in conditiile in care casa i-a costat 200.000 ARS, deci s-au chinuit o perioada sa puna banii deoparte si sa faca aceasta casa. Ma bucur mult ca am fost la ei si chiar s-au bucurat de lucrurile aduse, mai ales de sepci – cred ca le veneau perfect pentru munca in camp sub acel soare care te topea inca de la ora 9 dimineata.

_DSC1628

Dupa acest ocol am mai oprit putin si la supermarket sa luam ceva de mancare si dupa aceea am mers direct la casa lui Leonard. Ne-a lasat acolo la 12 si nu l-am mai vazut pana la ora 4. Am facut un dus rece (nu are acolo apa calda) dar extrem de binevenit pentru a curata tona de praf si argila adunata de pe drum, am mancat o bagheta si niste parizer, am baut o bere si am reusit sa adorm o ora. Plecati de ieri, eram deja prea obositi sa mai dormim foarte mult.

DSC01720DSC01744Oricum ne-am relaxat si foarte repede Leonard s-a si intors cu fiul lui mai mic Eric si au inceput sa gateasca cina. Cina a fost grozava, un fel de salata boef /orientala dar cu ceva ingredient care ii dadea o culoare roz intens, iar felul principal, Ravitoto&Henakisoa – un fel de tocana de porc si o pasta verde gen spanac (frunze de manioca) a fost delicioasa. Am mai stat apoi la povesti cu fiul lui Leonard, ne-a povestit putin despre tara lui, ce face el, ce studiaza la facultate, noi i-am povestit putin de tara noastra. La 8.30 ne-am pus la somn. Am adormit repede si ne-am trezit abia a doua zi la 6 jumatate dimineata.

DSC01750DSC01746Leonard ne-a servit micul dejun – supa (ca daca nu e orez e supa) si am urcat bagajele in masina. Urma sa plecam spre a doua noastra mare destinatie – Andasibe – dar inainte vroiam sa trecem pe la posta sa trimitem vederi celor dragi, ca asa suntem noi, mai old school 🙂

DSC01787Am gasit oficiul postal, am parcat masina, am ascuns tot ce aveam de valoare la vedere gen lanturi de aur sau ceasuri si am pornit sa cautam vederi. Dupa 3-4 locuri in care am intrat, pana la urma am luat 10 vederi la 800 ARS bucata de la o precupeata pe care o zarisem de la inceput si cu care am negociat de la 1000 ARS. La 10 eram gata, trimisesem vederile, asa ca ne-am indreptat spre gara unde urma sa ne intalnim cu valutistul sa schimbam banii. A aparut cu o mana ascunsa in geaca si cu 2 arme la el. Si multi bani, 1935000 ARS pentru 750 dolari. Asa mi s-a confirmat ce citisem – ca daca ai bancnote mici si noi primesti mai putin la curs – am luat 150 $ cei noi cu un curs mai slab. Apoi am plecat inspre Andasibe, paradisul lemurilor, ca da daca zici Madagascar primuil lucru la care te gandesti sunt lemurii! 🙂 apoi, vanilia, orchideele, cafeaua, rom-ul si altele.

DSC01854DSC01851Leonard planuia sa nu luam pranzul, ca ne grabeam sa ajungem  in Andasibe.  Dar la ora 13.00 l-am anuntat sec ca mi-e foame asa ca am oprit in urmatorul orasel, in Moramanga. Am mancat cate o supa la un restaurant chinezesc si steak de zebu cu cartofi. La ora 15 fix am ajuns in Andasibe si ne-am cazat in  Feon’ Ny Ala Andasibe Lodge.
DSC01864
Un loc superb! Cand am vazut locul si bungalow-ul unde ne-am cazat mi-a parut rau ca nu avem macar 2 nopti sa ne relaxam putin acolo. Bungalow-urile erau asezate pe 3 randuri, fiecare la un nivel de pamant mai sus, cu alei si flori peste tot, inconjurate de jungla, cu apa calda, terasa, tot ce vrei. Cineva iti ducea bagajele, avea grija sa ai prosoape curate, conditii excelente!

DSC01870

Dupa cazare ne-am intors la cladirea centrala unde Leonard ne-a prezentat ghidul local. Am stabilit sa luam turul de noapte la ora 6:20 seara si a doua zi dimineata sa vizitam jungla din Community Center ca sa vedem lemurii.
Initial am zis ca ne odihnim pana la 6 seara, mai aveam putin, dar nu am avut stare si am iesit sa vedem imprejurimile pe cont propriu.
_DSC1829
Ne-am plimbat cam o ora pe sosea si spre bucuria noastra am vazut primul nostru lemur, lemurul maro ! 🙂 In tura de seara nu am vazut multe, dar am gasit totusi 2 cameleoni, unul fiind un mascul elefant (masculul cameleon se deosebeste de femela prin faptul ca are 2 coarne ) si 2 lemuri, un dwarf si un lemur soricel, cel mai mic lemur din lume. Lemurul dwarf hiberneaza toata iarna si cum atunci  era  sfarsitul iernii in acea zona, iesise sa manance. Lemurul soarece este cel mai mic lemur din lume, cat degetul meu mic, si nu as fi crezut ca cineva ar putea sa il fotografieze vreodata, si cu siguranta nu noaptea cand li se vad doar ochii.  Toata plimbarea de seara a fost pe sosea intr-o ploaie marunta.
Dar ploaia e ceva caracteristic zonei, incepe sa ploua mereu dupa-amiaza si o tine asa pana a doua zi dimineata pe la ora 9, noi am avut noroc cu echipamentele impremeabile de la Atta Sport.
DSC01965A doua zi dimineata ne-am trezit la 5 iar Adina a mai dormitat cu geamul deschis pana la ora 5:30.  Ploua continuu, marunt, iar la 5:30 au inceput lemurii sa cante si sa se cheme unii pe altii. Erau lemuri Indi Ingri, lemuri capabili sa comunice unii cu altii la 5 km departare.
Cam asa:

Ne-am mobilizat la micul dejun, unul satios cu bunatati locale, si sper fericirea mea si omleta 🙂
DSC01971si apoi spre Comunity park unde speram sa gasim macar un Indi Ingri.
DSC02135DSC02078
Cu o seara inainte am analizat atent unde vom merge. Existau 3 zone/arii de jungla conservata, Parcul National, Parcul Comunitatii si Parcul Privat. Parcul National era rezervatia creata de stat si banii platiti ca taxa se duceau o parte la stat si o parte pentru pastrarea rezervatiei. Parcul privat era o rezervatie creata de cativa particulari si banii din taxa aveau acelasi parcurs. Pentru Parcul Comunitatii insa o parte din bani se duceau pentru pastrarea rezervatiei iar o parte pentru dezvoltarea comunitatii. Cu alte cuvinte comunitatea locala decisese ca sa nu defriseze o parte importanta de jungla si din banii castigati din turism – din vizitarea acestei jungle – ei reuseau si sa suplineasca lipsa suficienta de pamant pentru plantarea orezului si in acelasi timp sa salveze o parte mai mare de natura.
Taxele fiind la fel in toate cele 3 rezervatii si natura aceeasi, din considerente evidente am ales Community Park. La 8 dimineata a sosit si ghidul si am pornit prin jungla. Ghidul ne-a povestit ca el lucra partial aici sa ajute comunitatea, facuse 3 ani in Tana pentru a fi capabil sa poata fi ghid si un an aici in jungla, dar lucra si in parcurile national si privat sa si castige ceva bani, caci se platea la ora.
DSC02025In plimbarea noastra de 2 ore am ratacit pe carari sinuoase, printre liane si plante existente doar in Madagascar si pe o ploaie mocaneasca. Am reusit sa gasim 2 familii de lemuri  Indri si un cameleon foarte mare si chiar si o planta imensa din care se fac medicamentele pentru hemoroizi 🙂
DSC02001
Parson’s chameleon (Calumma parsonii) in imaginea de jos, e chiar mare.
Prima familie de Indri era cocotata foarte sus dar i-am prins si pe inregistrare si in poza. Si nu, nu coboara cum vezi in filme, pentru ca le dai tu niste frunze. Acei lemuri care coboara sunt lemuri invatati cu omul, de obicei capturati si dresati asa, cum ne-a explicat ghidul. Puteam sa gasim si astfel de lemuri dar in Vakona Lodge, cum am aflat si ne-am si decis atunci ca dupa aceasta plimbare, aceea e urmatoare destinatie.

DSC02080

A doua familie de lemuri era mult mai jos si am fotografiat-o mai usor. Acesti lemuri sunt o specie complet monogama, asemenea porumbeilor. Traiesc in grupuri/familii de 2-5 indivizi si au o durata de viata egala cu cea a oamenilor, de la 20 la 70 de ani. Si Indri nu coboara jos aproape niciodata, sar din ramura in ramura si se hranesc doar cu frunze mici, verzi, cele proaspat aparute.
Cat despre cameleonul vazut acolo era unul foarte mare, cel mai mare din toata excursia noastra in Madagascar. Era verde si cu pete si o coada mare atarnata si era cocotat pe o liana, iar Adina nu a reusit sa il distinga nici cand a ajuns nas in nas cu el. Nu l-am fi identificat oricum fara ghid si daca un turist snu tatea cu aparatul pe suport in fata lui sa ii faca poza.
_DSC2068_DSC1962Dupa 2 ore am decis ca e timpul sa ne intoarcem, vroiam sa ajungem si la Vakona Lodge sa vedem si lemuri care chiar vin la tine.
Vakona Lodge este o prorietate privata foarte frumoasa si care ofera si cazare, dar este foarte scumpa. Au acolo un domeniu imens, unde poti sa faci de toate, si include si o rezervatie de crocodili si una de lemuri. Practic ei prind lemurii si ii tin dimineata pe o insulita inconjurata de apa unde poti sa ii vezi, atingi, te joci cu ei, iar dupa-amiaza ii duc pe un teritoriu mai larg in padure, dar tot privat, unde lemurii pot sa se comporte precum in libertate.
_DSC1961_DSC1966Sunt atent ingrijiti si protejati, dar da, sunt captivi, pentru ca ei nu pot parasi insulita. Nu pentru ca ii pazeste cineva ci pentru ca lemurilor le e frica de apa si insulita e inconjurata de un paraias. Acolo la Vakona Lodge platesti o taxa fixa si poti vedea si lemurii si crocodilii. Fiecare dintre cele 2 rezervatii au ca si ghid ingrijitorii animalelor, care stiu totul despre ei. La lemuri ne-a traversat ingrijitorul de acolo si ne-a data banane, ne-a invatat sa ii hranim si ne-a facut si poze si filmulete. Puteai sa stai oricat cu ei acolo, cat aveai chef.
DSC02228 Erau acolo brown lemur, black&white ruffed lemur si bambus lemur. A fost o experienta deosebita pe care am cautat-o inca de la inceputul calatoriei in Madagascar. Era acolo si o femela de Brown lemur care avea un pui si care a stat mai mereu in capul sau pe umarul Adinei cu puiul atasat de ea. Ni s-a explicat ca acea perioada este perioada in care lemurii au pui. Acesti pui se agata de mama dupa ce se nasc si stau asa semi adormiti atasati de ea si 5-7 luni. Acesta avea 2 luni.

DSC02262DSC02270In rezervatia de crocodili erau 46 de specimene, unii mai mici altii mai mari. Nu erau ingraditi dar era o distanta rezonabila intre noi si ei. Plus ni s-a explicat ca au fost hraniti in acea saptamana si ca dormeau 😉 Tot acolo am vazut niste pasari deosebite, o pereche de broaste testoase, am invatat cum distingi care e masculul si care femela, si am vazut si o Fusa. Ni s-a explicat ca ei prind aceste animale pe cale de disparitie cum sunt broastele testoase si Fusa, incearca sa le caute pereche, le creaza conditii sa faca pui si apoi ii elibereaza. Se pare ca Fusa, singurul pradator de lemuri, un animal ciudat asemanator cu o vulpe,de ~13 kg cu ochi de pisica dar cu cap de caine si extrem de agil, a ajuns pe cale de disparitie pentru ca il omoara localnicii deoarece le omoara gainile. Ca la noi din pacate, nu?

Pe la ora 13.00 terminasem si cu jungla si cu Vakona Lodge si spre incantarea lui Leonard, eram gata de plecare mai departe, spre Tamatave. Acolo urma sa luam biletele pentru feribot, sa innoptam si apoi sa pornim spre locul de unde luam feribotul spre St Marie.

In apropiere de Tamatave am vazut imense plantatii de palmieri din care se face ulei.

DSC02333La Tamatave am fost cazati la Anjara Hotel, conditii de 3 stele chiar si in Europa, si am dormit bine. Netul n-a mers prea grozav, dar asa-i de obicei in hotelurile mai mari, noroc cu netul meu mobil 🙂

A doua zi ne astepta drumul cu feribotul catre superba insula Ile de Saint Marie. 🙂

In galeria de mai jos gasiti cateva imagini, iar pentru toate fotografiile ce apartin al acestui episod click pe imagine cu noi cu lemurii in gat si  sunteti in galeria Picasa. Imaginile au fost rezlizate cu Sony Alpha 6000 de la  F64 si Sony RX10 (folosit mai mult de Adina).

Cat despre Insula Ile de Saint Marie, in episodul urmator 🙂

Inapoi in Tana, in drum spre Andasibe si in paradisul lemurilor

 

Advertisements

One response to “Inapoi in Tana, in drum spre Andasibe si in paradisul lemurilor

  1. Pingback: In paradisul tropical Ile Sainte-Marie | Z0ltan77

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s