In data de 14 februarie, chiar de ziua Sf.  Valentin,  dar mai ales de ziua celui al carui nume il poarta Institutul Cultural Maghiar (Balassi Bálint) , am fost invitati la o degustare de vinuri din zona Somló, Ungaria, a treia serie de degustari de vinuri  – Vinum Hungaricum.

Vinurile din Ungaria sunt cunoscute a fi de o calitatea exceptionala pe piata vinurilor din lume.

Regiunea viticola din Somló este cea mai mica regiune viticola din Ungaria, cu un sol vulcanic, care imprima tipicitatea soiului de vin. Kolonics Károly se ocupa de viticultura din 1996, iar vinurile sale au fost premiate la Pannon Bormustra, dar este prezent si in afara Ungariei, in Polonia, Cehia, precum si in China.

Seara cuprinde prezentarea a 7 soiuri de vinuri de catre Kolonics Károly impreuna cu degustari intre vinuri aasigurate de catre restaurantul Duna – restaurant cu specific unguresc.

Dar sa incepem prin a va povesti o mica istorioara legata de mica crama si acrii de vie ai lui Kolonics Károly , iar apoi de zona Somló.
Crama lui Kolonics Károly (foto) are o poveste interesanta – stra-strabunicul acestuia a facut vin in America prin anii 1800 unde a muncit o perioada pana a strans niste bani pe care i-a trimis prin posta in Ungaria. Doar ca i-a fost scris gresit numele iar postasul din Somló nu a vrut sa ii ma dea banii. Surprinzator in acelasi an postasul si-a luat o casa mare si cateva hectare de teren. Acest teren si casa le-a cumparat ulterior el, Kolonics Károly, ca sa se ocupe de viticultura, fara sa stie ca de fapt era casa cumparata initial de postas din banii strabunicului sau. A aflat apoi de la oamenii in varsta ce s-a intamplat. Crama are 7 hectare si este o afacere de familie. In cazul Somló 7 hectare este o suprafata mare pentru ca tot Somló are 500 hectare.
Povata – intotdeauna mai este o sansa sa recuperezi ce ai pierdut!

Si acum putin despre zona Somló (foto) pentru a intelege mai bine esenta vinurilor – Somló este un vulcan stins racit ; in Ungaria si in Bazinul Carpatic exista 3 astfel de formatiuni. Somló este o formatiune vulcanica care si-a pastrat forma si din orice directie el arata la fel – practic el reprezinta buza craterului.
Solul din Somló e din bazalt, singura  diferenta este ca la racirea vulcanului s-au ridicat gazele care s-au impregnat in bazalt si  astfel piatra de bazalt se macina in permanenta.
De aceea in multe locuri dealul Somló e format din pietre sfaramate.  In plus poti sa gasesti in numai 20 mp de sol in acelasi timp si nisip, calciu, lut. Acest lucru este posibil  deoarece bazinul Carpatic este fundul Marii Sarmatice, si pentru ca de la la activitatea vulcanica s-au ridicat la suprafata atat nisipul cat si calciul si lutul impreuna cu bazaltul si gazele.
De ce conteaza compozitia solului? Pentru ca in acest sol e radacina viilor, si solul (cu bazalt macinat) contine foarte  multe minerale care sunt absorbite de vita de vie.
Ca sa va dati seama cat de importanta a devenit zona Somló si vinurile de aici,astazi pretul pentru terenurile goale – porneste de la 35.000 euro pana la 100.000 pe hectar si atestarea unui nou soi de vin poate dura si 25 de ani. Altfel zis luati-va gandul 🙂
In  Somló se cultiva traditional 5 tipuri de vita de vie (Traminer nu eraprezent ina ceasta seara). Vinurile sunt minerale sarate din cauza solului despre care v-am povestit.

Cum se produc vinurile in Somló dar specific in crama lui Kolonics Károly:

Toate vinurile fermenteaza si sunt maturate macar 1 an in butoi de lemn, dar sunt care stau si 3 4 ani la maturat.
Exista in vinuri 3 tipuri de arome: principale, aromele secundare care provin din fermentatie, si aromele tertiare din invechire. Se zicea in batrani ca vinurile Somló incep dupa ce implinesc 3 ani.
Asta inseamna ca e greu si scump sa te ocupi de viticultura pentru ca daca plantezi azi strugurii ei produc prima data in anul 5 si mai trebuie lasat 3-4 ani deci doar in anul 8 produce primii banuti.

Ce este mai special pentru crama lui Kolonics Károly este ca foloseste si alte butoaie decat de stejar, o treime fiind butoaie de salcam, si are butoaie foarte vechi – de exemplu unul este omologat in 1956 dar el este si mai vechi.

Si acum sa trecem la vinuri. In primul rand daca vinurile vor parea asemanatoare acest lucru se datoreaza faptului ca se foloseste aceeasi tehnologie la toate si domina mineralitatea.
Vinurile sunt:
Olaszrizling 2011
Olaszrizling 2009
Hárslevelű 2011 – frunza de tei-
Hárslevelű 2007
Furmint 2009
Juhfark 2011
Rozália 2008 
Dar inainte sa incepem efectiv degustarea trebuie sa stim cum se degusta. Kolonics Károly ne spune astfel: cu ochii ne uitam, cu nasul mirosim, gustam cu gura, dar o imagine completa se formeaza in creier.
Primul vin din 2011 – riesling italian – un vin usor aromat.
Al doilea este Juhfark – vine de la expresia “coada de oaie”; numele provine din forma ciorchinelui care are forma de carlig la capat. E cel mai cunoscut vin din Somló, cultivarea soiului si obtinerea acestui soi de vin se realizeaza cel mai greu.
Juhfark este un nume in primul rand! Chiar daca, nestiind ce gusti, preferi de exemplu Riesling-ul Italian lui Juhfark, totusi oamenii vor cumpara Juhfark datorita brandului. Juhfark este numele care este asociat zonei Somló.
Al treilea vin este Hárslevelü 2011 – are un miros care ar trebui sa te duca cu gandul la piersica.  Provine de pe cea mai buna zona din Somló unde solul e plin de bazalt maruntit, si are aciditate mai ridicata.
Al 4-lea vin – Rizling 2009 – acest vin iti aduce aminte de miere. Toate vinurile maturate de Somló au gust usor de miere.
Al 5-lea vin – Furmint – foarte sarat, cu aroma de pere. Furmint trebuie sa aiba arome de para.
Al 6-lea vin Harslevelu 2007 – In Somló se produc vinuri care rezista mai multi ani si acesta e cea mai buna dovada – ce inseamna un vin de Somló de 6 ani. Desi te astepti sa fie cel mai greu vin datorita maturarii indelungate,mai degraba este cel mai linistit, are acizii cei mai puternici si e cel mai marcant vin din aceasta serie.

Ultimul vin dar nu cel din urma – Rozalia (foto)
Soiul acestui vin nu e din Somló. El a fost vinul anului la Londra  si este un soi inrudit cu  Riesling cu incrucisare cu Traminer. Este un vin cules tarziu si strugurii s-au strans la 24,4 g zahar din care zaharul a fermentat complet si alcoolul este peste 15%. Tocmai datorita alcoolului ridicat este si putin dulce.
Acesta e un vin foarte interesant pentru ca strugurii au fost culesi cu concentratie foarte mare de zahar, este un soi mai rar, si a fost invechit neatins 3 ani in butoi de lemn – se aseamana cu Tokaji si este un vin care ori iti place foarte mult ori deloc.

Acestea fiind zise, la incheiere nu pot sa spun decat ca a fost o seara exelenta, am degustat cateva vinuri deosebite si care alaturi de aperitive specific unguresti furnizate de Restaurantul Duna (foto) (si care imi placeau dintotdeanuna) ne-au incantat seara de 14 februarie. Domnul Kolonics Károly ne-a demonstrat  inca o data ca prin pasiune pana si o mica afacere de familie poate sa produca o gama de vinuri cunoscute si premiate in lume  si ca pana la urma, daca pierzi ceva, mai exista sanse sa il recuperezi, chiar si fara sa stii! 🙂

Cateva imagini de la acest eveniment frumos gasiti in galerie