Garden party (de familie) in Ashdod si prin Haifa din nou

Seara trecuta stiam ca urma sa ajungem la un garden party in familie, una din nepotei avand ziua de nastere si cu ocazia asta au inchiriat o parte dintr-un parc din Ashdod, dar ne asteptau in jurul orei 11, iar drumul era una de 30-40 de minute, asa ca aveam o dimineata lunga de Tel Aviv. Super, era Shabbat, asa ca dimineata pe faleza, prin parcuri si peste tot si mai multi bicilisti si alergatori decat in mod normal, noroc ca Adina a pornit devreme inainte de 7, ca pe la 8, 8 jumate era foarte aglomerat deja.

Eu de data asta am pornit inspre Marina, si am mers mult dupa, am trecut si de faleza unde pescuiau multi, si am alergat si eu vreo 6 km legati, Adina era prin parcul Yarkon, si doar pe la 8:30 se intorcea pe faleza, unde am servit obisnuitul fresh de portocale Jaffa si am savurat o cafea buna cu privelistea inclusa 😉

Cum era Shabbat, alta activitate decat sportivi pe si inspre faleza, si cei religiosi venind de la biserica in vesminte traditionale nu prea vedeai pe strada. Mai dupa ora 10 incepeau sa navaleasca inspre parcuri cu toata familia, pregatiti de picnic.

Nu toti ajungeau pana la parcuri, multi isi ocupau un loc pe orice petic de verde de pe langa trotuare, e o zi de petrecut in familie, de leneveala. E bine sa nu uiti si sa nu-ti programezi cumparaturi, ca in afara de cateva cafenele si foarte putine supermarketuri nu gasesti nimic deschis, si astea doar in Tel Aviv.

Ne-am pus in masinuta cu verisoara Hana cu tot si am luat-o inspre Ashdod, intre Tel Aviv si Ashdod sunt doar 30 de km-i, deci am ajuns repede, in special ca nu prea era circulatie. Despre orasul port Ashdod v-am povestit cu ocazia vizitei de anul trecut, acum am mers direct la locul party-ului. Deci dupa doar 30 de minunte eram deja prin Ashdod, doar ca ai nu stiam exact unde-i acel parc. Asa ca ne-am oprit si am intrebat, am vazut un alt parc plin de oameni care se pregateau de gratare si am intrebat in engleza, dar am dat de rusi care imi raspundeau in rusa si ebraica, pana au gasit unul care rupea un pic engleza, si ne-a directionat. Bun is si rusii astia la ceva 🙂

Am gasit parcul, pazit si asta, gardianul a asteptat sa vina cineva dn familie sa confirme ca suntem invitati si ”avem ce cauta pe acolo”, dupa care am cunoscut incet si alti membrii ai familiei, o parte cunoscadn doar de e Facebook si din povestiri, iar cu restul ne-am vazut si anul trecut 🙂

Copii se jucau galagiosi, iar adultii umplau mesele cu bunatati exotice pentru noi, o mare parte n-aveam habar ce sunt, erau si bunatati di bucataria yemenita, toate foarte gustoase, asa ca am gustat din toate 🙂 Am socializat un pic, ne-am pozat cu ei, si pe la ora 14:30 am zis sa plecam, initial napoi in Tel Aviv, dar dupa aia ne-am gandit ca ce ar fi sa vizitam faimoasele Gradine Baha’i, dar de data asta cele din Acre (Akko) cu Hana cu tot. Am introdus in GPS (nu ca ai putea sa te ratacesti, semnele sunt foarte clare), dar sa vedem distanta. GPS-ul arata 152 de km din Ashdod, era deja 14:30 si am aflat de pe net ca gradinile se inchid la ora 16:00, asa ca am renntat, dar am pastrat directia, am zis ca vizitam Haifa din nou, si Gradinile Baha’i de acolo, ca anul trecut oricum n-am reusit sa le vedem doar fugitiv cat se vedea prin gard.

Am ajuns un pic in inainte de 16:00, si aici se inchideau doar pe la 17:00 asa ca aveam timp suficient. Haifa e al treila oras din Israel cu aproximativ 280.000 de locuitori, si cu suburbiile ajunge pana la 550-600.000 de locuitori. Orasul port se intinde pe istoricul Munte Carmel, e cel mai important port si e un important centru industrial. Cum se zice in Israel: Jerusalimul se roaga, Tel Aviv-ul se distreaza si Haifa munceste. Orasul e spectaculos si numai prin asezare, e pe deal, cu multe stradute in panta asemanand mult cu San Fransisco. E renumit pentru gradinile Bahá’í, pentru port, pentru plaja, cartierul german, si Muntele Carmel.

Haifa este cel mai mare centru industrial al Israelului. Aici se gaseste rafinaria de petrol, una din cele doua rafinarii ale Israelului, celalalta fiind la Ashdod. Rafinaria din Haifa, infiintata de britanici in anul 1938, prelucreaza in prezent 9 milioane de tone de petrol (66 millioane de barili) de petrol brut pe an.

Gradinile Baha’i au fost inscrise in patrimoniul international al UNESCO si sunt considerate a 8 a minune a lumii.

Fondatorul miscarii Bahai si adeptii sai au fost nevoiti de a se exila din Iran pentru a scapa de persectiile la care erau supusi de musulmanii siliti. Au gasit atunci refugiu la Acre si Haifa.

De aceea cele 26 de edificii, monumentele si situl, sunt raspandite pe 11 locuri de la Acre la Haifa. Un loc cu adevarat special este considerat mormantul lui Baha’u’llah de la Acre si mausoleul lui Bab de la Haifa.

Astazi, aceasta religie este inca putin cunoscuta si numara sase milioane de adepti, raspanditi in 235 de tari si teritorii. Marile sale principii adecvate cu toate tendintele moderne sunt, intre altele, egalitatea barbatilor si femeilor, eliminarea extremelor saraciei si bogatiei, educatie pentru toti, echilibru intre natura si tehnologie.

E bine de stiut ca femeile nu au voie in pantalani scurti sau fuste scurte, picioarele trebuie acoperita, la barbati nu-i problema 🙂

Am trecut prin cateva gradini, dupa care am ajuns sus pe aleea de deasupra gradinilor, de unde ai o priveliste superba asupra gradinilor si al orasului cu Marea Mediterana si cu portul in fundal.

Aici am facut cateva zeci de fotografii, nu conteaza ca aveam destul si din anul trecut, e prea frumos, nu te poti plicitisi 🙂

De aici am luat-o inpsre jos, inspre port, iar in Colonia Germana am ales din nou Restaurantul Isabella, restaurant de care nu ne saturam.

Eram oarecum intre doua mese dupa pranz, dar inca inainte de cina, asa ca nu erau multi pe terasa, lucru de care ne-am bucurat, astfel am fost serviti mai rapid, ca ne era cam foame.

Despre restaurant doar la superlativ, servire ireprosabila, aperitivie delicioase din partea casei, portii imense, totul aratos si delicios. Sigur nici pretul nu e de taverna, dar cand mananci intr-o atmsofera asa frumoasa si atat de delicios, chiar nu mai conteaza. Am mancat si 2 supe creme delicioase de legume si porumb, Hana a ales o salata cu file de vita, imensa si asta, Adina a mers pe ceva ciocanele in sos de mustar si mirodenii, foarte deliciose.

Eu am ales un steak de vita perfect (Black Angus, medium rare) in sos de Cabernet si piper cu foie gras deasupra, servit cu legmue gratinate si desigur cu un vin rosu local excelent, un Cabernet Sauvignon delicios.

In Israel se pricep la vita si folosesc de cea mai buna calitate, imediat dupa Argentina aici am mancat cele mai bune portii de vita din viata. Desi ne place sa incercam mereu lucruri noi, e cert ca in Haifa tot aici vom manca si la anul.

Cu burta plina ne-am mai plimbat un pic prin Colonia Germana, Haifa e superb si merita mai mult atentie, nu doar Gradinile Baha’i sunt spectaculoase ci tot orasul in panta, data viitoare ii alocam o zi intreaga.

Am urcat in masina si am luat-o inspre Tel Aviv, si la intrare in oras era liber asa ca am ajuns rapid acasa. Ziua urmatoare am planuit o excursie in Desertul Judaic si vizita la Manastirea spectaculoasa Sf. George. Am vazut cateva poze la Orli, si am zis ca asta trebuie sa vedem si noi.

Despre asta in episodul urmator, in galeria de mai jos gasiti cateva imagini (fotografiile au fost realizate cu Sony Alpha 5000 folosit preponderent de mine si cu Sony RX 10 folosit de Adina mai mult) iar pentru toate ce apartin de acest capitol click aici pe poza: