
La 10 dimineata eram deja in aeroportul mic (in mare parte din lemn) din Ushuaia, asteptand avionul spre Buenos Aires si de acolo mai departe cu autocarul spre Iguazu.
Avionul a fost punctual, iar la ora 13.30 eram deja in superbul Buenos Aires. Si pentru ca autocarul pornea de abia la 7 seara, am decis sa mergem cu un taxi pana la Puerto Madero sa luam pranzul acolo, ca da, cele mai bune steak-uri din Argentina acolo le-am mancat.
Am luat pranzul la La Cabana, unde Adina a luat meniul zilei – felul principal fiind Kobe, iar eu clasicul Black Angus Rib-eye si am stat acolo de la ora 4 la 5 jumatate seara, dupa care am pornit spre autogara. Autogara este imensa asa ca am zis sa ajungem din timp. Am ajuns prea devreme chiar, am gasit usor poarta si ne-am pus pe asteptat.

In sfarsit, a sosit si ora 7 si autocarul nostru – Crucero del Norte.
Arata frumos, curat si pregatit de plecare. Ce nu am stiut noi era ca, spre deosebire de celelalte zeci, nu avea net. In rest, am calatorit la Tutta Cama, adica aveam scaunele complet lasate, model pat – asa era tot autocarul – si foarte comode. Aveam si “stewardeza” care ne-a servit cu sampanie si bomboane la intrare, iar apoi ne-a adus cina pe la 8 – 8.30 seara. Dupa care ne-am culcat. Eu am adormit repede, Adina a mai zabovit cu ochii pe fereastra – stateam chiar primii sus cu o priveliste perfecta asupra drumului. Si am dormit foarte bine pana dimineata la 7. La 8 am fost serviti cu micul dejun, iar apoi am ramas sa privim locurile pe unde treceam, partea rurala de nord al Argentinei. Si timpul a trecut extrem de repede, printre orase parca din anii 80, cu drumuri in lucru, cu pajisti verzi imense, si uite asa am si ajuns, asa cum era stabilit, la ora 13.


In Puerto Iguazu prima oprire a fost la punctul de informatii turistice. Dupa o ora si ceva aveam deja totul stabilit – un tur sub clar de luna la cascada de la ora 9 seara (tur care are loc doar 5 zile pe luna cand e luna plina si daca cerul e senin si de care am zis sa profitam) si cu transport dus-intors inclus, transfer a doua zi dimineata cu masina mica pana la Parcul National, tur cu camionul in jungla si plimbarea cu barca sub cascada, transfer inapoi.
Dupa ce am stabilit toate acestea, am traversat pasarela si am luat autobuzul local pana la hotel. Nu de alta, dar costa 6 pesos versus 40 un taxi.


Initial am mai cutreierat si pe langa hotel, ne-am gandit chiar sa vizitam o asezare unde erau duse pasarile si animalele gasite ratacite, dar eram atat de obositi, ca ne-am intors curand la hotel si la piscina. In plus la 8 trebuia sa plecam la Parcul National pentru excursia nocturna.

Am plecat de abia pe la 9.30 – 9.45 cand ne-a adunat ghidul si ne-a povestit putin cum va decurge – vom viziona sub clar de luna la Garganta del Diablo, unde se vede cel mai bine si cel mai spectaculos cascada – punctul unde curge cea mai multa apa pe m2, si cade de la 70 de metri. Vom porni cu trenul pana aproape, iar de unde ne lasa trenul vom merge pe niste poduri care traverseaza apele pana la locul vizionarii. Fiind noapte, chiar daca era luna plina, am fost rugati sa nu ramanem in urma ci sa stam in grup compact. In plus, ni s-a spus sa ne luam pelerine de ploaie, cine are, pentru ca ne vom uda.
Si asa a fost – ne-am udat…de tot:) A fost o plimbare placuta dar usor inspaimantatoare pe podul pana acolo, cu atata apa curgand sub noi, cu ape si intuneric peste tot, cu zgomote ciudate din jungla sub clar de luna. Iar la Garganta del Diablo da, ne-
am udat, fleasca! Apa cade cu atata putere incat creaza un nor de apa in aer cu 10 m inainte sa ajungi la balconul de deasupra cascadei.
Si desi apoi am murit de frig (ca seara sunt sub 20 de grade), uzi cum eram, mai ales Adina, da, a meritat!
Am ajuns si noi la hotel la 1 noaptea si ne-am pus la somn imediat, caci dimineata aveam transfer la Parcul National Iguazú de la 8 dimineata.
Nu a fost chiar 8 dimineata, ci 8 si un pic, nu se grabesc nici ei niciunde, dar am stat in lobby pe wireless. Numai bine am digerat micul dejul copios – cel mai copios mic dejun din Argentina de pana atunci. Minunat!
La 8 si un pic a sosit masina, si am plecat impreuna cu un cuplu de australieni cu taxiul catre parc. Am povestit putin de Australia, cum li s-a parut si lor, unde au fost prin lume, si clar, am zis ca ii vom vizita – Australia adica- cat de repede. Ajunsi la Parc, am gasit o mare aglomeratie. Maree imbulzeala, cozi peste cozi, dar am gasit un rand care a mers relativ repede si la 9 eram in Parc. Australienii aveau turul prin jungla cu camionul si mersul cu barca in cascada de la 9 dimineata noi de la 1. Dar stand cu ei la randul unde asteptau cunfirmarea biletului, baiatul de acolo ne-a intrebat daca nu vrem sa mergem si noi de la 9 – probabil nu se stransesera toti. Si am zis de ce nu?!



Aici va plictisesc cu cateva videouri filmate cu telefonul rezistent la apa Sony Xperia Z1 si cu action cam-ul ion Air Pro, despre care o sa va povestesc curand intr-un articol de review.
Bineinteles ne-am facut fleasca, noroc ca la momentul cand am coborat de pe barca, erau deja 30 grade si un soare stralucitor care ne incalzea si ne usca instant. Si oricum urma sa ne plimbam toata ziua prin Parc, deci clar ne vom usca rapid.

si ulterior am decis sa mergem impreuna la Garganta del Diablo.

Acum peste o suta de milioane de ani o serie de eruptii de lava din cretaci s-au racit creand aceasta formatitune spectaculoasa . E greu de descris, trebuie sa fii acolo sa simti, sa auzi, te trec fiori in fata puterii naturii.
Va plictisiesc si aici cu videouri:
Apoi ne-am intors tot pe jos si am vazut si tura scurta cu cascadele Hermanas si ne-am mai plimbat prin jungla tropicala, am fotografiat pasari, si am ajuns la un punct inalt de unde am avut o panorama frumoasa:
pana la 3 dupa-amiaza cand am decis ca suntem prea obositi si tot ei s-au oferit sa ne ia cu masina – erau cu masina inchiriata – sa ne duca la hotel. Am acceptat cu placere, caci eram obositi si incepea sa ne fie foame – noroc ca Adina pusese sandwich-uri ca altfel probabil acum am fi lesinat de foame.

Dar nu a fost chiar asa – ne-a prins ploaia. De fapt nu ploaia, ma scuzati, furtuna, tornada cum zicea Adina 🙂 . Fix in timp ce mancam. Era atat de puternica ca a zburat si gratarul si tot in jurul nostru si nu aveau nimic acoperit, doar terasa. Asa ca i-am rugat sa ne puna tot la pachet si am fugit la statia de autobuz. Autobuzul nu venea, insa a oprit un taxi si un baiat ne-a oferit sa luam cursa cu 20, nu 40 pesos si am acceptat. Eram ridicati de la masa, infometati si uzi. Am ajuns cumva cu bine la hotel – desi taxiul a cam derapat in fata hotelului, sincer nu-mi dau seama daca soferul era beat, sau drogat la cum conducea, dar am ajuns cu bine – si am fugit in camera sa mancam.
Am mancat rudimentar, caci la pachet ne pusesera carnea,dar fara tacamuri, si Adina nu a vrut sa ceara de la restaurantul hotelului tacamuri. Dar ne-a cazut bine.
Bagajele nu le-am facut, le-am lasat pe dimineata, ca oricum aveam zbor de la 13, si aveam timp, si aveam si transferul deja pre rezervat de la 11.
Ne-am stresat putin ca transferul a venit doar la 11 si noi zuram de la 13, dar ne-am stresat degeaba, caci avionul – singurul – a ajuns cu intarziere, deci si noi am plecat cu intarziere. Macar am avut timp sa admiram magazinul de suveniruri cu obiecte minunate de piele, dar foarte scumpe, si afisele cu oameni disparuti in special pe la frontierea cu Brazilia si Paraguay de la ghiseelor de check-in si control, din cate am inteles majoritatea sunt rapiti pentru organe, traficul de carne vie este din pacate in floare. Asa ca am decis ca vizita in Paraguay si Brazilia sa o mai amanam inca, si atunci inca nici nu suparasera brazilienii (asta in alt episod).

Cateva fotografii gasiti in galeria de mai jos, iar cine vrea mai mult, click pe poza si are toata gleria Picasa cu imaginile de la Iguazú:
Pingback: Argentina Holiday – Tara de Foc | Z0ltan77
Pingback: Argentina Holiday – Punta del Este | Z0ltan77
Pingback: Ne pregatim de vacanta si ducem cu noi cateva gadgeturi | Z0ltan77