ACTA: O solutie care naste probleme

Ca membru al ISOC Romania (Internet Society) trebuie sa contribui si eu ca sa inteleaga cat mai multi ce pericol ne pandeste daca acest ACTA va intra in vigoare.

Mai jos republic articolul unui coleg ISOC Andrei Cristian Petcu, de pe site-ul: http://http://www.isoc.ro

In ultima vreme s-a discutat foarte mult despre drepturile online ale utilizatorilor internetului, ”punctul culminant” fiind data de 18 ianuarie, cand peste 7000 de site-uri au protestat impotriva SOPA. Protestele site-urilor “mari“ ca Wikipedia si Google au popularizat foarte mult problema, reusind sa o transforme intr-un subiect de interes pentru orice utilizator al internetului, indiferent de cunostintele tehnice mai mult sau mai putin cuprinzatoare. Din fericire, administratia Obama a decis in final sa nu semneze SOPA, dar libertatea si dreptul la viata privata in mediul online mai au un obstacol de depasit: ACTA.

Anti Counterfeiting Trade Agreement (ACTA) este un acord multinational foarte ambitios ce pare sa aiba un tel destul de clar: spera sa le aduca un nivel sporit de protectie marilor detinatori de proprietate intelectuala, care sustin ca au pierderi financiare din cauza pirateriei online.

Spre deosebire de SOPA, care le oferea detinatorilor de proprietate intelectuala si guvernului american posibilitatea de a bloca accesul spre un anumit site ce nu era gazduit in SUA, ACTA este mult mai vasta si are consecinte mult mai grave. Este un tratat comercial plurilateral, formulat in termeni destul de vagi, care poate oferi unei companii sau unui guvern posibilitatea de a capta preventiv, cu scopul de a depista material piratat, toate mesajele pe care un utilizator de internet le trimite si le primeste.

Imaginati-va ca furnizorul dumneavoastra de internet va scaneaza toate mijloacele de comunicare online prin deep packet inspection. ACTA ar face acest scenariu posibil si ar transforma furnizorul de internet in responsabilul legal pentru orice material ilegal ce calatoreste prin reteaua pe care o pune la dispozitie. Care este situatia in prezent? In Statele Unite ale Americii furnizorii de internet sunt protejati in astfel de situatii de “Digital Millenium Copyright Act” care mentioneaza clar ca informatia in tranzit sau stocata la cererea utilizatorului nu apartine furnizorului de serviciu. (vezi Digital Millenium Copyright Act – Titlul II). De asemenea, in Uniunea Europeana exista un cadru legal similar, cu deosebirea ca nu exista uniformitate legislativa pentru toate tarile membre. Daca tratatul ACTA ar fi semnat si aplicat, situatia s-ar schimba, iar datele dumneavoastra private, obtinute in urma supravegherii si monitorizarii comunicatiilor, ar fi gazduite si administrate de companiile private ce furnizeaza conexiunea la internet.

Alt lucru extrem de ingrijorator este ca ACTA va promova un sistem anticoncurential in randul companiilor care furnizeaza internet deoarece companiile de dimensiuni mici sau medii nu isi vor permite costurile aditionale ale aparaturii de supraveghere si monitorizare a conexiunilor.

Ne putem alarma la gandul ca tara noastra, alaturi de Statele Unite ale Americii si de 21 de state europene au semnat formal tratatul. Un lucru bun insa este faptul ca acest acord formal reprezinta doar participarea la discutiile preliminare votului final din iunie 2012. Acest vot final va decide la nivelul Parlamentului European daca tarile ce au semnat vor fi nevoite sa ofere suport legal acestui tratat in sistemul lor legislativ. Dreptul nostru democratic este sa le comunicam reprezenatilor nostri din Parlamentul European care este punctul nostru de vedere legat de acest act.

ACTA va implica aparitia unei comisii care va interpreta si va implementa acest tratat. Intrebarea este cum se va forma comisia. Ideal ar fi sa aiba reprezentati ai detinatorilor de proprietate intelectuala dar si ai furnizorilor de servicii si ai utilizatorilor. Pare insa ca aceasta comisie va fi un fel de “comisie care acuza”, dat fiind ca in tratat nu se mentioneaza nimic despre prezenta unor reprezentati ai furnizorilor de servicii sau despre prezenta unor reprezentanti ai utilizatorilor de internet. (vezi ACTA – Articolul 36.3 ). Acesta absenta ar permite ca interesele detinatorilor de drepturi de proprietate intelectuala sa fie puse mai presus de libertatea de exprimare, viata privata si alte drepturi fundamentale.

Pe langa componenta incerta a comisiei, tratatul “omite” sa mentioneze felul in care vor fi sanctionate abuzurile comisiei ACTA si ale detinatorilor de copyright. (vezi ACTA – Articolul 36.2) Nici in prezent abuzurile detinatorilor de drepturi de autor nu sunt sanctionate. Recent, Universal Music Group a trimis o notificare site-ului youtube.com sa stearga “Megaupload Mega Song” , melodie asupra careia nu aveau niciun drept. Aceasta melodie promova folosirea site-ului de partajare de fisiere megaupload.com. Intre timp lucrurile s-au clarificat si melodia poate fi vizionata pe site-ul mentionat.

Avand in vedere ca exista nenumarate modalitati prin care informatia transmisa pe internet poate fii criptata (ascunsa) si ca materialele piratate se pot transmite si in afara retelelor monitorizate, ramane intrebarea daca ACTA va putea sau nu opri pirateria.

Andrei Cristian Petcu

andreicristianpetcu[at]isoc.ro

Referinte:

Anti Counterfeiting Trade Agreement (ACTA)

http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/11/st12/st12196.en11.pdf