Cele matriciale (da le-am prins si alea) faceau mult zgomot, iar calitatea era slabuta, de grafica, imagini nici nu putea fi vorba.

Cu cele laser ma impacam un pic mai bine, silentioase, viteza buna, costuri reduse la alb negru, la color cam scumpute.

Cele cu jet de cerneala ei da asta imi dadeau cele mai multe batai de cap, patroane de cerneala scumpe, daca doreai sa le reumpli murdareai tot biroul, daca ii dadeai mai multe pagini de tiparit sigur se bloca, tragea mai multe coli deodata, murdarea alte 2-3 coli, daca doreai sa tiparesti imagini aveai nevoie de multa rabdare, bani multi pentru cartuse si hartie si manusi sa poti face refill.

Pe scurt un calvar.

Cand am fost in excursia din Madagacar (cronologic de jos in sus episoadele) am facut fotografii asa pentru noi si desigur de urcat pe retelele de socializare si blog, nicidecum pentru vre-o expozitie, dar ajungand acasa, trecand rapid prin Photoshop (mici aranjari, indreptari, un auto level pe unde era necesar) si incepand sa share-uiesc pe FB si pe blog mi se pareau ca sunt destule reusite intre ele, si pe la sfarsitul lui decembrie discutand cu directorul  Insitutului Balassi – Institutul Maghiar din Bucuresti Kósa András si prezentand cateva imagni am convenit ca prin primavara facem o mica expozitie.