Vinetele sunt cunoscute si cultivate in multe zone de pe la noi si sunt consumate in diferite forme: prajite rondele, fierte, si altfel, dar salata de vinete e o mancare specific ardeleneasca. Chiar si cei din Ungaria o prepara dupa retetele traditionale invatate de la rudele din Transilvania. Gustul usor afumat ii da o savoare unica.

In caldurile de vara ar fi de preferat sa le prajim undeva afara in natura, caci numai caldura de la aragaz nu ne mai lipseste in casa, afara se prajesc usor pe un disc, daca n-avem incotro putem si pe aragaz. Iar iarna ne bucuram de ele puse in pungi in congelator, si-l preparam in cateva minute.

Ingrediente:

3-4 bucati de vinete frumoase, coapte.

2 cepe

sare, piper, cateva stropi de lamaie

ulei.

Vinetele le coacem bine, exteriorul/coaja chiar trebuie sa fie arsa, luam de pe foc si  le punem intr-o oala mai mare de inox si le  lasam sa se raceasca. Intre timp acestea vor lasa un pic de zeama pe care nu o aruncam ci o vom adauga la salata  pentru ca ii da o savoare aparte. Cu un cutit ascutit curatam atent coaja, si nu risipim nimic (chiar e pacat) pe cat posibil, dupa ce le curatam le tocam cu un fel de cutit de lemn (asa se face traditional) sau cu un cutit cu lama de inox de calitate, (nu cu fier care oxideaza si  innegreste vinetele), le tocam marunt, le punem intr-o oala, adaugam cele 2 cepe maruntite, adaugam si zeama, punem sare si piper dupa gust si ulei – eu folosesc ulei de masline extravirgin, dar e foarte bun si cu ulei de floarea soarelui – adaug si 3-4 picaturi de suc de lamaie proaspat, se poate si fara, dar mie imi place asa. Ulei adaugam ca salata sa fie cat mai cremoasa, dar sa nu stea uleiul peste salata il amestecam bine si e gata, multi il fac cu mixer-ul, mie recunosc ca-mi place mai mult fara, cu mixer devine mult prea uniform, eu prefer in mod clasic.

Merge foarte bine cu ardei copti (la fel pe disc) tinuti in zeama de otet, lamaie si un pic de ulei, sau cu rosii proaspete – autohtone si daca se poate din gradina – si cu paine buna de casa,  facut pe vatra. E delicios si la mic dejun, si inainte de masa si seara, cu toate ca nu-i o mancare foarte usoara, dar sa moara nutrtionistii de ciuda noua ne place!